Basmul in plachete

A fost odata ca-n povesti, o ora linistita. In aceasta ora a trebuit sa scriu despre basm. M-am trezit brusc aruncata intr-o lume plina de pintese, de zane, o lume de mult uitata... si totusi, parca ieri ma urcam in bratele bunicului, ca sa il rog "sa plecam" spre acel taram fermecat... Il "dresasem" pe bunel sa fie mereu in poveste un print bun si curajos sau cateodata un om rau si viclean ce dorea sa cucereasca printeasa frumoasa. Intotdeauna personajele bune traiau fericite pana la adanci batraneti... dar am crescut si am aflat ca asta se intampla doar in basme. De ce?! De ce nu pot sa aduc basmul in viata reala? De ce viata nu ne ofera pe o tava toata magia de care avem nevoie? De ce nu poate fi viata culisele basmului si nu invers? Nu cred ca poate cineva spune de ce... Si tot ce ne mai ramane e sa incepem iar o poveste cu "A fost odata..." ...